Nu sint un fotograf bun, cu blazoane si medalii, ci doar o diploma atestind ca am facut un curs de foto, nu ma consider un fotograf profesionist,
dar...sint un mare consumator de imagini artistice si...mai mult sau mai putin comerciale. Imi place sa-mi spun ca sint un "vizionar artistic", rasfatata de tot ce-i jurul meu disperata de a surprinde zimbete, tineri, batrini, copii, prietenii in diferite ipostaze, cind vazind fotografiile nici ei nu se asteapta sa vada sau sa regaseasca emotii , expresii pe care fotograful o poate surprinde la un moment dat si o poate reda. Odata cu aparitia fotografiei digitale toata lumea face poze, toti am devenit "cunoscatori de arta fotografica" si mai nou ne promovam pozele in spatiul virtual...dar STAI....CE POZE?! CE POZE VEDEM...pustoaice intre 16-23 de ani...mai mult sau mai putin dezgolite in disperarea lor de a fi agatate, tipi intre 16-23 de ani lipiti cu "picatura" de barurile de fite, masini "sexi" si motoare in disperarea lor de a da pe spate aceleasi pustoaice intre 16-26...aceleasi personaje care lasa commenturi la foto. gen ; "ce sexi esti","misto poza","super","da-mi un id"...si apoi urmeaza in ordine " ce buze, ochi, sini, fund","ce artist esti "( evident commenturile astea se fac si de doamne si domnisoare pt. ca deh...EVOLUAM si nu putem fi mai prejos decit EI, DOMNII...si se cheama ARTA FOTOGRAFICA . V-ati pus vre'odata intrebarea ; ce este de fapt fotografiia si ce inseamna sa fii fotograf? se poate studia asta? se poate fura? Dincolo de cunostintele tehnice, valoarea fotografiei e data de viziune si talent....dar si fotografia te invata ; sa fii atent la detalii, sa cunosti oamenii, sa-i simti. Interesul meu pt. foto s-a manifestat destul de tirziu, dar mi-am "facut cu ochiul" de ceva timp in urma, pt. mine e un mod de comunicare . Cred ca pt . cei interesati (si nu ma refer la cei care o fac din pierdere de timp sau din amuzament), e important sa-si stabileasca directia stilistica, sa vada si sa defineasca ce ar avea de spus fata de ce vede in jur. Mie personal imi plac portretele, nudurile alb-negru...si de ce nu...cliseele de "foto-club", copertile de albume, figurile misterioase, moda devianta din afara oricarei tendinte. Imi place ceea ce se observa mai putin de altii si cel mai mult imi place sa-mi fotografiez prietenii...printr-un simplu click...sa-i redescopar :) . Raportul satisfactie-frustrare cred ca e partea care imi convine pt. ca totul, dar totul depinde de mine, de ceea ce fac si cum fac. Metoda cea mai simpla de a preintimpina frustarea este sa te dedici propriilor tale proiecte, asta-i marele avantaj de a functiona...degeaba unii din noi se lauda cu scule de ultima generatie daca nu stiu ce sa faca cu ele (si nu ma refer in a stii a le folosii ci...CUM, si in ce scop)...ma dor ochii cind vad poze "HI5" , si bunul meu simt nu le poate comenta pt. ca sint facute de vre-un profii, in schimb eu sint trimisa la perete pt .ca-mi lipsesc blazoanele. Ati uitat sa creati, sa visati mai rau...sa inventati...Trebuie sa avem intelepciunea de a mentine lucrurile deasupra liniei de plutire. E ca si cum ai venii pe planeta asta cu o cutie de creioane colorate in mina...nu conteaza numarul lor, ci ce faci cu ele, culorile care vrei sa le realizezi. Nu-ti faci griji cu coloratul intre linii...eu zic sa depasesti liniile...coloreaza dincolo de pagina, nu le inchide ca-ntr-o cutie. Sintem ca si oceanul...in miscare...nu sintem legati de pamint, putem zbura, putem spera...nu acceptam ideea de a fi ingraditi. deci....VISATI, OAMENI BUNI, EXPRIMATI-VA prin muzica, dans, pictura, scris...si da FOTO. Da-ti oamenilor mai mult decit se asteapta s-o faceti...dar faceti-o intr-un mod placut...vizual .
ARTA E SINGURUL MOD DE A RECUPERA UNIVERSUL DIN ACEA MARE"DESTRAMARE"...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu