duminică, 5 septembrie 2010

"GURI RUMENE DE MISTIC VIN, CAPETE ALBE SUB ROZE, BRATE GOALE SPRIJINITE PE MASA...ACESTA SA FIE TABLOUL IN CARE RAMINEM MUTI?...VESNIC INSCRISI IN CONSTIINTA ZEILOR?!...
Azi m-am hotarit sa scriu despre oameni...acei oameni de care pot spune ca este (a fost) un privilegiu ca i-am cunoscut, oameni ce mi-au aratat si cealalta parte a paharului (chiar daca a fost sau nu murdara)...oameni care-si cauta vise si care au capactatea de-ai face si pe altii sa le urmeze exemplu, oameni care nu te vor lasa sa te simti singur, oameni care iti vor arata si alte drumuri pe care nu te-ai gindit vre-odata ca le vei parcurge ; asa incit "putin impis de la spate" iti sufleci minecile si te-apuci de treaba pentru ca fiecare progres, oricit de mic ar fi iti sporeste increderea in sine si increderea celor din jur. Nimeni nu poate supravietui singur intr-o lume a competitiei. Sintem sustinuti de un instinct care guverneaza ordinea fireasca a lucrurilor, dar noi nu vrem sa recunoastem asta. Daca nu ne vom da seama la timp, vom petrece o eternitate descifrind...ce facem?! Nu e vorba de neintelegere aici, ci de faptul ca nu trebuie sa renuntam. Oamenii buni ajung in iad, dar nu ca sa-si ispaseaca pacatele...Voi stabate orice distanta ca de la cer la pamint pentru a va face , macar pentru o clipa, sa apreciati "frumosul din interiorul cuiva". MA SIMT ATIT DE FRUMOASA, LINGA ACESTI OAMENI, INCIT IADUL DEVINE RAI IN PREAJMA MEA...oamenii care m-au invatat ca imposibilul e mai simplu decit credeam eu...sa nu ne ascundem prefecindu-ne ca nu intelegem, "sa nu rideti niciodata de visele cuiva, cei ce nu au vise, nu au prea multe"...Incercam sa avem acces la mai multe universuri dar la un moment dat alegem ; sa-i intelegem pe cei ce pling, pe cei ce sufera, pe cei ce cauta, pe cei ce incearca pt. ca numai acele persoane pot aprecia acele intimplari care au lasat un semn in viata lor...Sint momente cind nu facem nimic, sintem...sau doar existam, dar ne bucuram ca sintem prezenti. De aceea pretuim (unii din noi) cuvintul..."IMPREUNA". In aceasta lume agitata, in care aproape ca nu mai ai timp pentru tine, v-ati gindit vre-odata ce rol are in viata voastra acest cuvint? Am auzit in grupul meu de prieteni, o amica care tocmai divortase, spunind "acum ma pot bucura de libertate"...EROARE, nimeni nu-si doreste acest fel de libertate, toti vream sa fim legati, sa apartinem cuiva cu care sa-mpartasim nopti, sau sa ne discutam conceptiile diferite despre viata sau...macar sa avem cu cine impartii un sandvis...Dumnezeu a dat o bucatica de rai unui barbat si unei femei, ca sa fie fericiti...dar intr-o zi el dispare...si uitindu-se in jurul lor nu mai vad nimic din acel rai...isi pierd iubirea si incep sa traiasca ca doi straini...Si iar intrebarea...de ce? de ce ne dorim atit de mult IMPREUNA ca apoi sa vrem SINGURATATE...Nu exista "poezie" acolo unde simturile nu sint intr-o continua comunicatie cu zona cerebrala. Sintem creatorii a propriei noastre lumi...Cineva zicea ca nu exista sentiment tragic la romani si cred ca dragostea pentru noi parcurge doar distanta dintre romanta si pat. Avem o psihologie de popor superficial...de popor care poate frige mititei pe orice GOLGOTA. Nu e nici-o alinare in minciuni. Nimic nu dureaza ; frumusete, bucurie, durere, minie...tot ce putem face e sa avem micile noastre triumfuri...pe drumul spre nicaieri. Eu gasesc imposibilul mult mai interesant si mai incitant, incercind sa-l fac posibil...gasindu-mi alinare in arta. Arta este imaginea eternitatii mele, asa cum o percep eu. Ce poate fi mai inaltator pentru spiritul uman decit sa faci arta intr-un spatiu dominat de...atit de multa fantezie ?! De unde aceasta forta? Poate din stiinta si constinta lucrului bine facut, din aspiratia spre excelenta, din vointa ferma de a atinge perfectiunea...din dorinta de a aduce armonie, frumusete si putere in sufletul celor de linga noi. Munca mea sau hobby-urile mele sint o dulce eliberare, o purificare necesara a micutelor valve hidraulice dinauntru'...imi face placere ceea ce fac, imi pare rau daca treaba asta deranjeaza pe cineva ! Spunem adesea in sens figurant ca este bine ca mintea si sufletul nostru sa aiba ferestre deschise catre orizonturi, catre lumi si niveluri superioare ale cunoasterii. Fereastra este in acest fel o cale catre descoperirea sensurilor profunde ale existentei. Uneori aceasta fereastra nu este numai o deschidere catre universul exterior, ci si o cale de patrundere in mreajmele ascunse ale personalitatii umane. Avem nevoie de aceste ferestre si in dialogul permanent pe care il avem cu universul tot ce ne inconjoara, in mod deosebit cu cei din jurul nostru. Dragostea, esenta a eternului omenesc, cintata, pusa in versuri de poeti sau exprimata in culori, iubirea a costituit intotdeuna un subiect major de exprimare artistica. Oglinda fidela a sensibilitatii omenesti, artistii au reflectat mereu asupra acestui reper , ale acestui sentiment care defineste profund personalitatea umana. Iubirea desemneaza in sens profund acea forta gravitationala care mentine agregarea societatii umane. Atit timp cit doua persoane pot simti printr-o privire , printr-o atingere sau pur si simplu printr-un gind reciproc acel flux de energie care incalzeste inimi, trezeste imaginatii , descatuseaza forte latente , se vor gasi intotdeauna oameni care sa "traduca" in forme sensibile exprimarea acestor laturi esentiale a eternului omenesc. Trasarim la frumos...acel frumos extern...acel chip...acel "portret", care indica de obicei fizionomia unei persoane, dar care la fel de corect "citite" si interpretate pot furniza date despre caracterul si temperamentul sau. E dificil sa intelegi esenta vietii unui om. Unii spun ca se masoara prin cei ramasi in urma, altii cred ca poate fi masurata prin credinta, unii spun ca prin iubire, altii...ca viata e lipsita de sens. Eu? Eu cred ca te masori prin acei care se masoara dupa tine, alaturi de tine. Raporturile cu ceilalti trebuie sa fie un cadou, sa stii sa daruiesti si sa primesti...sa stii sa fii si sa-i faci pe altii sa se simta centrul propriului tau univers. Nu vreau sa "sa ma doreasca lumea", ci mai degraba sa ma inteleaga .Nu cersesc iubire...am eu destula pentru voi gata s-o daruiesc. Dar cit de mult stiti voi sa primiti si sa apreciati acest lucru?! Aceste rinduri sint scrise in urma unor discutii cu diversi (e) despre etica si viata, subiecte de nedezbatut si plictisitoare pentru multi din voi. Constat ca unii nu-si gasesc jumatea niciodata, asteapta ani cu speranta ca la un moment dat v-a suna la telefon sau v-a ciocanii la usa...O parte din ei sint norocosi...exista minuni, ceilalti ghinionisti ramin cu un gol in inima...exista si o alta categorie care nu se multumesc sa astepte, acestia plecind ca nebunii in cautarea ei...si o gasesc "dusmanoasa si straina" (as putea aminti de vorba aceea "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din tirg"), ma refer in mod deosebit la cei care "cersesc" fortind la maxim lucrurile in marea lor disperare de a primi ceva. Si primesc; meschin si urit fara sentiment...un joc al nervilor care pe care...multi au facut un sport din asta. Un cunoscut avea ca status "cine mai crede in zine..."Cum cine? Cei care stiu sa viseze, sa creeze lumi, universuri, povesti. Cind lumea din jur nu este ce-ar trebui sa fie ARTA e unica realitate...ea urmeaza firul povestii create...povestea care incepe cu o privire...privirea care intimpina si privirea care isi i-a ramas bun...privirea unei fete in cadrul unei ferestre...povestea ei in care nimeni n-a sadit boboci de floare, dar poate ca natura insasi sa-i fi daruit HAR, sa-i fi soptit ca in semne si culori, litere si muzica respira ascunse lumi noi, nemaivazute si intelese numai de ea. Atit de multe avem in jurul nostru dar atit de putine ne sint dorintele de a evada din cotidian spre alte lumi. Este oare descatusarea iluzorie? Oare nu exista nimic care sa ne elibereze de povara propriei identitati? Pe tarimul meu nu exista infringere sau moarte pentru cel care plin de curaj, lupta pentru ce-si doreste. De-as fi putut domnii macar 3 zile si 3 nopti peste un regat de vise...v-as arata ca ATUNCI CIND REGII SE INFRUNTA, INTREG PAMINTUL SE CUTREMURA :D

Un comentariu:

  1. bine surprinse detaliile si faina prezentare fiecareia....
    tot inainte....

    RăspundețiȘtergere