"PRIETENII SINT PRECUM PEPENII...CA SA-L GASESTI PE CEL COPT, TREBUIE SA INCERCI VRE-O SUTA" (claude mermet)
M-am delectat cu un articol care mi-a atras atentia inca de la primele rinduri, ceea ce m-a facut sa-l fac si eu public la rindul meu in modul meu caracteristic "DE CE SA TAC DACA-MI VINE SA VORBESC". Ca sa cuceresti pe cineva, in zilele noastre trebuie sa deschizi toate porturile de comunicare. Pina sa iesi la prima intilnire trebuie sa "vrajesti" la greu, sa fii cit mai convingator in "interesul" romantic ca sa vezi ce hram poarta ; daca are blog, daca are flickr sau...un hi5...acum in top facebook-ul, pasul cel mai important este dat de schimbul de id-uri de mess inainte sa te tii de mina. Bagi la greu texte sclipitoare, poze cit mai sexoase, forezi comentarii care uneori nu au nici-o legatura cu nimic, iti incoltesti victima cu "apropos, ce faci diseara"...sau..."la tine sau la mine". Ma amuza naivitatea unora ( masculin si feminin, fara limita de virsta ) care sint convinsi (convinse) ca "l-au apucat pe d-zeu de picior". Apoi stai cu nasul in cit mai multe ferestre deschise si vezi cine pica. Ca sa impresionezi mai bagi un status gen "love is all around" sau un plug-in instalat sa se vada ce piesa asculti sau asculta...si daca e piesa pe care i-ai trimis-o acum doua zile...gata, obiectivul a fost atins. Multe se spun pe mess, de dragul de a conversa in spatele monitorului ca nu te vede nimeni...te poti scobi in nas, faci mistouri cu prietenii care sint de fata. Lipsa unui "face to face" real ofera multora un loc unde isi pot spune multe ( mai mult sau mai putin adevarate) lucruri greu de spus in comunicarea directa sau la telefon. E adevarat ca s-ar putea sa-ti auzi chestii care sa te faca sa-l stergi pe celalalt dn lista de mess. , ca apoi sa-l adaugi din nou pentru "a-l tine sub control". Apoi dupa un timp de plimbat in parc, in mall, in...pat...ne intoarcem cu non-salanta in fata monitorului si o luam de la capat...ca are balta peste. O sa ma intrebati...pai si ce e rau in asta? Gindit simplu si superficial...nimic...dar...se pierd valori, bun simt pentru tot in mod deosebit pentru oameni si mai rau...ne-am pierdut respectul. Se presupune ca traim intr-o tara unde femeile au devenit egale cu barbatii ( fapt neacceptat de barbati dar adevarat printre rindurile femeilor). Avem toate categoriile de indivizi si mai putin...din ce in ce cit mai putin RESPECT. Sa fii respectat insemna sa-ti formezi o imagine de bine, de bun simt, sa cistigi incredere si chiar ingaduinta celor din jurul tau la viata de zi cu zi. Dar noi...NU !...injuram, vorbim trivial crezind ca iesim in evidenta, ca ne impunem, ca sintem cei mai "tari si mari" daca o facem, ridem in continuare la bancurile cu blonde in ciuda faptului ca multi "saliveaza" dupa ele...va straduiti din rasputeri sa le intrati in gratii, neadmitind faptul ca ele sint cele care aleg, cele care fac jocul si stiu sa si-l joace. Mi-ar place sa ne schimbam atitudinea, desi nu cred ca se v-a schimba ceva...curind sau poate de loc. Exista barbati bucatari, barbati hair-stilisti, barbati creatori de moda...dar si femei manager, femei la" cirma unei banci", femei dj...si credeti-ma toti sint buni pe locul pe care il au...si totusi exista si "intreg in arta" , gasim fenomanali barbati si femei in muzica, pictura, proza, foto. Observ ca incepem sa ne "stergem", sa ne asemanam, ne copiem mult prea mult. Peste tot remarc ca totul isi pierde din varietate, interes, sclipire...se pierde ceva si nu ne pasa. Se cauta frumusetea peste tot ; in cladiri, in haine, pe chipurile oamenilor...si cind dam de acea frumusete, realizam ca nu e reala...este ceva comercial, nu organica...nu vindem povesti bune ci povesti care sa placa !!!...Ne hotarim greu si calcindu-ne pe inima punem la indoiala sinceritatea celor la care tinem... de ce? E usor "sa-i facem pe altii din cuvinte", spunem lucruri si ceilalti ne cred...apoi ne luam inapoi frumoasele cuvinte ca si cum n-au fost rostite niciodata. Indiferenta? Egoism? Jena? Oare nu ne-ar fi mai usor daca am spune lucrurilor pe nume? De ce sa ne fie jena sa ne asumam raspunderea pentru faptele noastre, de ce ne incapatinam sa nu iertam, de ce uitam sa fim generosi chiar si fata de cei care ne-au facut sa suferim. actul iertarii nu are nici-o legatura cu sentimentul de vinovatie sau cu lasitatea...sau are?! Toti facem greseli si numai impiedicindu-ne de ele, putem sa devenim ,poate , mai buni, mai intelepti...putem progresa. Nu exista formule matematice, e doar o chestiune de bun simt; trebuie sa judecam actiunile noastre si nu intentile care sint ascunse in spatele lor...asta am mai spus-o. Ati intilnit vre-odata o persoana "frumoasa interior? " O persoana "frumoasa de-antregul" este acea persoana care stabileste un model de fericire pe care incearca sa-l impuna tuturor celor pe care ii intilneste. Regula de aur e una singura peste tot "ce tie nu-ti place nu fa altuia". Ca sa incercam sa-i facem pe altii fericiti ar trebui sa evitam sa-i facem sa sufere. Asadar dati dovada de respect si de compasiune in relatiile cu aproapele vostru...deci ; JUDECATI POMUL DUPA ROADE NU DUPA RADACINI...
lumea este exact asa cum ne-am construit-o si primim - deobicei - cam ce oferim.
RăspundețiȘtergereuneori ne alintam ca nu este vina noastra, dar rar realizam ca jucam acelasi joc.